In cartea sa biografica despre Martha Bibescu “Printesa Bibescu 1886-1973 Ultima orhidee” (aparuta la editura Vivaldi in 2013), scriitorul si biograful francez Ghislain de Diesbach descrie aprecierea pe care Martha Bibescu (nascuta Lahovary) a avut-o fata de unchiul sau George I. Lahovary si sotia sa Anca (nascuta Cocorascu), precum si reputatia acestora in cadrul marii familii Lahovary. De notat ca familia George I. Lahovary a detinut deasemenea mosia si conacul Budesti, Valcea la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec XX.
Extras din biografia mentionata mai sus (paginile 44-45):
Va scrie mai tarziu Martha Bibescu in notele ei intime(1)]: “Pentru ca eram cea mai mica dintre copiii mamei mele, eram neglijata .Ei plecau la Paris, la Cabourg, eu una ramineam acasa sau eram trimisa la Bratasanca….”
Parintii, (2) nu voisera s-o ia cu ei la Cabourg pentru ca ar fi trebuit sa angajeze un compartiment de dormit pentru ea si bona. Saizeci de ani mai tarziu, Martha Bibescu nu uitase inca meschinaria procedeului sau ipocrizia pretextului. Nemaistiind ce sa faca, doamna Emma Lahovary ill rugase pe George Lahovary, unchiul ei, mult timp presedintele Curtii de Conturi, sa o primeasca pe Martha la el acasa, la Bratasanca (3). Acest domn batran, amabil si distins trecea drept providenta pentru familie: veri, rude sarace si prieteni gaseau intotdeauna la el o ospitalitate larga. Familia Lahovary ajunsese chiar sa-si considere unchiul si pe sotia lui ca doua spirite binefacatoare, iar casa lor ca pe un fel de han enorm, unde vara putea scapa de copiii nedoriti sau de rudele plicticoase. Unii veri ii trimeteau pina si caii lor ca sa pasca pe campiile de la Bratasanca
Note: